Un poem scurt lipsit de romantism
Într-o zi,
Mi-am mutat toate cuvintele
La tine
Și tu
Te-ai apucat
Să scrii poeme
Cu mâna mea stângă.
– The Face of Silence
Artwork by William Kentridge.
Adormi pe șoaptele mele
– Copil cu ochi nemuritori,
Întinați de o dorință
De om,
Spune-mi,
Ce știe cerul
De cei pământ
Ca noi?
– The Face of Silence
Artwork by Vitaly Puschnitsky
Adormi pe șoaptele mele
„Câteodată”
Poate să devină „întotdeauna”,
Dar nu mai poate fi nicicând
„Niciodată”,
Deci rareori e mai aproape de întotdeauna
Cum eu, rareori,
Sunt mai aproape de tine.
Am fost contrariați de acest adevăr
Aproape iubit
Și mai degrabă respins.
Adevărul și înșelătoria
Mâncau la masa noastră cu aceeași lingură,
În același interval de timp.
O înghițire ce căuta să explice inexistența
Prin existent
Ca un necrolog
Al celor încă în simțire.
– The Face of Silence
Artwork by Fritz Scholder
Cântec
Frumusețea e stăruitoare ca un plânset,
Ca un strigăt înfundat
Ce se aude prin crăpăturile mahalalelor,
Stăruitoare ca tusea unui bolnav,
Ca o găleată pe care o arunci într-o fântână
Și se întoarce
Precum un ecou.
– The Face of Silence
Artwork by Neapolitan School
Răvaș
Printre mii de poezii
De dragoste,
O să găsești
Scris:
„Toamna e mărturisirea
Melancoliei mele.”
– The Face of Silence
Artwork by Emilio Sanchez-Perrier
Cină
O pâine pe masă,
Ruptă în două,
Și o moarte
O mănâncă
În silă.
-The Face of Silence
Artwork by Aram Gershuni
SUPERMARKET
La raion
Se vorbește
Despre cum să îți îngrijești părul.
O femeie
Sortează marfă
Și clipește a pagubă.
În această soartă a ei,
Fluidă și îndoielnică,
Lucrurile încetează
Să se întâmple
Și se lasă cuprinsă
În brutalitatea nepăsării.
Inevitabilul cade asupra
Ca un năvod,
Ca greutatea unei crime
Pe care ai comis-o
Asupra ta
Și te înghite
Cum înghit străzile negre
Soarele întreg
De pe cealaltă parte a lumii.
Pot să dorm acum
Și în urâtul unor nopți,
Tot ce știu despre mine
Să se știrbească
Precum o vază
Împinsă de pe colțul mesei.
– The Face of Silence
Artwork by Anthony Lister
Memorii
O lume întreagă
Părea să se termine.
În ochii tăi
Era tristețea
Celor ce rămân.
. – The Face of Silence
Artwork by Hamilton Hamilton
Excavare
Tu sapi în mine
Adânc
Cum sapă
Cursul apei
Într-o mare
De oameni singuri.
. – The Face of Silence
Artwork by Adolf Bock
Ireversibil
Trecerea timpului
Nu este singurul lucru
Ireversibil
Care ni se întâmplă.
La fel e și cu găurile
Din șosete,
Florile
Și malurile rupte,
Cuvintele
La întâmplare
Ca hainele
De care te dezbraci
De la ușă.
Dacă uiți umbrela
Într-o zi ploioasă,
E semn că vrei să te întorci.
Ireversibil
E pasul care se îndepărtează
Și noaptea care se apropie,
Vântul care ia
Și înghite
Ca gura căscată a somnului.
Momentul când e prea devreme
Pentru a înțelege
Și prea târziu
Pentru a ignora.
Suflarea noastră
E o întrebare
Care nu mai poate
Fi luată înapoi
Și zace pe fundul
Unei căni goale,
Într-o dimineață în care
Te-ai trezit mai devreme
Și ai apucat să trăiești
Până la prânz
Cât într-o jumătate de viață.
. – The Face of Silence
Artwork by Lewis Norman
