Frânturi de gând(4)

Simt uneori cum lumina mă sapă în tâmple

Să-mi sculpteze căi spre mine.

Căci trăiesc în labirintul propriei conștiințe

Pe care-l reduc la întreg

În desăvârșirea liniștii.

Câte forme am folosit eu,

Ființă promisă cerului,

Ca să înțeleg prețul tăcerii?

Când mă găsesc cuprinsă în gratitudinea abandonării,

Colapsul mi se pare un dar,

Iar în ruine deslușesc

Calea transformării.

 

Pentru cei ce doresc să citească postări precedente din aceeaşi categorie: Frânturi de gând(3) si Frânturi de gând(2).

Painting by Lissa Bockrath

 

Advertisements

2 thoughts on “Frânturi de gând(4)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s