Mărturie

 

Ce am iubit a fost dincolo de măsurabil.

Am îndrăgit verdele,

Cerul,

Chipul lăptos al bărbatului

Ce mi-a stat mereu trecere spre reverie,

Diminețile ce se scăldau

În roua trupurilor.

Ploile ce picurau pe podul casei,

Alteori din podul ploapei.

Pentru că nu am distins susurul apei

De suspinul dragostei

Am decis să iubesc toate zgomotele lumii.

În expansiunea răbdării,am prețuit pietrele.

Nu mi-au displăcut nici însemnele arcușului

Pe chipul meu pătat de pământ.

Iubindu-mă,m-am găsit creând lumină.

Dar știi,

Nu am fost nicicând prietena timpului.

Pentru că am ales să nu cred în prieteni imaginari.

 

Painting by Henrik Uldalen

Advertisements

4 thoughts on “Mărturie

  1. ”Pentru că nu am distins susurul apei
    De suspinul dragostei
    Am decis să iubesc toate zgomotele lumii.” Acestea sunt cuvintele care m-au cucerit, iar ansamblul din care fac parte pare un lanț de citate. Și dacă mă gândesc și la ”Ce am iubit a fost dincolo de măsurabil.”, îmi dau seama că dimensiunile trăirilor nu se pot desfășura pe un spațiu, indiferent cât de vast, așa că n-ar fi loc nici în această casetă pentru a cuprinde suficiente epitete care să descrie măcar una dintre ele.

    Cu bine!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s