Neexpediat

Ți-aș scrie despre cum adie vântul

Sau despre nimicul ce stă pe pragul conștiinței

Când ploile cad în buzunarul  stâng

Și îmi udă timpul.

Ți-am spus că trosnește arborele din spatele minții

De greutatea uitării?

Căci vezi tu, aburesc ferestrele realului și nu îți mai disting forma,

Te confund cu inexistența.

Azi faci cunoștință cu insomnia mea mânjită de nesațul iluziilor.

Cred că urechile-mi inspiră zgomotul neșansei

Sau poate m-am îmbolnăvit și doar în moarte

Mă vindec.

Advertisements

2 thoughts on “Neexpediat

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s